Liliana și Ioan-Nicolae Popa – Comoara de pe Arieş. Colecţia de carte chirilică de la Muzeul etnografic din Lupşa

Descriere

„Colecţia de carte veche chirilică de la Muzeul din Lupşa a fost adunată de către preotul Sebastian Ciapa de pe valea Arieşului, un mare patriot şi iubitor de carte care a suferit ani grei de închisoare în timpul primului război mondial. După moartea acestuia, ginerele său, tânărul învăţător Pamfil Albu (1908-1990), a moştenit colecţia şi a reuşit, în anul 1937, să amenajeze un mic muzeu sătesc, în spiritul ideilor marelui filosof şi sociolog Dimitrie Gusti (†1955), apreciat în acele vremuri de către tinerii intelectuali. Începând din anul 1950, preţioasa colecţie a fost mutată în clădirea fostei şcoli confesionale ortodoxe, devenind un adevărat muzeu care a fost îmbogăţit de-a lungul timpului, ajungând la un inventar de 8000 de obiecte.

În ceea ce priveşte colecţia de carte veche, Muzeul Etnografic din Lupşa adăposteşte 24 de piese, dintre care 22 cărţi tipărite şi două manuscrise. Dintre acestea, exceptând Legiuirea domnitorului Caragea (Bucureşti/Braşov, 1818), toate celelalte 23 exponate sunt cărţi liturgice tipărite în mai multe ediţii: Ceaslov, Molitfelnic, Psaltire, Acatistier. Legat de cele două manuscrise, unul reprezintă opera unui copist local care a transcris textul Psaltirii în versuri, alcătuită de Sfântul Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei. Conform însemnărilor păstrate, volumul manuscris a fost caligrafiat de „mult păcătosul şi robul lui Dumnezeu Lazar Rus, dascăl neunit, în Hădărău” şi dedicată „cinstitului părinte Vasilie Turc, paroh neunit în cringul Hădărăului”.

Cea mai importantă şi cea mai veche carte din colecţia de la Lupşa este Chiriacodromionul, o carte de predici ieşită de sub teascul tipografiei Mitropoliei Bălgradului în anul 1699. Această tipăritură a fost opera tipografului literat Mihai Ştefan, ucenic al Sfântului Ierarh Antim Ivireanul, Mitropolitul Ţării Româneşti. Prezenţa în Alba Iulia a acestui tipograf renumit s-a datorat Domnitorului Constantin Brâncoveanu, care a susţinut activi­tatea misionară şi editorială a Mitropoliei Transilvaniei în rându­rile românilor ortodocşi, asupriţi de către stăpânirile străine.

În ceea ce priveşte preocupările de punere în valoare a colecţiei de carte veche existentă în Muzeul Etnografic de la Lupşa, până de curând nu au fost efectuate cercetări de către specialiştii în domeniu; nu numai că lipsea un studiu temeinic al volumelor tezaurizate aici, dar nu exista nici măcar un catalog care să menţioneze titlurile tipăriturilor şi ale manuscriselor existente şi care să fie accesibil vizitatorilor. Din acest motiv, precum şi din dragostea faţă de cultura naţională şi faţă de locurile mirifice ale munţilor Apuseni, locurile copilăriei, soţii Liliana Maria şi Ioan-Nicolae Popa au realizat o nobilă muncă de cercetare asupra cărţilor colecţiei din Muzeul din Lupşa. Urmare a acestui efort ştiinţific şi cultural, s-a născut lucrarea Comoara de pe Arieş. Colecţia de carte chirilică de la Muzeul Etnografic „Pamfil Albu” din Lupşa, care poartă semnătura celor doi distinşi şi dedicaţi cercetători ai vechilor slove româneşti.”

(ÎPS Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, Cuvânt înainte)